[Anghel, Anghela, Angheluta, Anghelache, Anghelina, Angheluşa, Anghei, Anghie, Angonescu, Anghioiu, Anghenia, Angheloiu, Anghelit, Angel, Angelo, Angelica, Angelina sau Gelu, Gela.]
Nume românesc de origine greacă, Angela semnifică “mesagerul lui Dumnezeu”: „anggelos” – „mesager”.
De la greci a fost împrumutat de către romani sub forma “Angelus” ce are la bază substantivul “angelus” care se traduce înger, “trimis al lui Dumnezeu”, “sol al divinităţii”. De-a lungul timpului, numele a devenit Anghelis sau Anghelinam, nume creştine păstrate în calendarul ortodox.
În literatura greacă precrştină apare în legătură cu diferite divinităţi ale infernului – “proptector al morţilor”.
Rezonanţa termenului  provine şi de la apropierea de adjectivul “angelic”, neologism sinomin cu “îngeresc”, invocând ideea de puritate, frumuseţe, bunătate.
Pe de altă parte, „Angelica” este o plantă erbacee a cărei denumire înseamnă „care trebuie iubita”.
Sunt trei Sfinţi Mucenici Anghel sărbătoriţi pe 1 septembrie, 28 octombrie si 3 decembrie.